0
Înainte de a alege un sistem multisplit, mulţi cumpărători citesc fişele tehnice şi se opresc la o singură cifră: nivelul de zgomot în decibeli. Problema este că această cifră, singură, spune mai puţin decât pare. Doi producători pot afişa valori foarte diferite pentru aparate la fel de silenţioase în utilizarea reală, pur şi simplu pentru că măsoară şi raportează zgomotul în moduri diferite. În acest articol explicăm ce înseamnă, de fapt, decibelii din specificaţiile Daikin, Ariston, Ferroli şi Carrier, cât de mare este diferenţa reală dintre mărci şi ce puteţi face pentru a reduce zgomotul perceput în locuinţă.
Decibelul (dB) este o unitate de măsură logaritmică: o creştere de 3 dB înseamnă, practic, dublarea puterii sonore, nu o creştere mică. Acesta este motivul pentru care o diferenţă de 5-6 dB între două aparate este perfect perceptibilă, în timp ce o diferenţă de 1-2 dB este aproape imposibil de remarcat cu ureche.
Ca repere generale, o şoaptă se situează în jurul a 20-30 dB, o conversaţie obişnuită ajunge la 40-50 dB, iar zgomotul de trafic intens sau un aspirator pot depăşi 70-80 dB. Sub 24-25 dB, urechea umană are dificultăţi reale în a percepe fluctuaţiile, motiv pentru care aparatele cu valori în acest interval sunt descrise, de regulă, ca „practic inaudibile”.
Important de înţeles: producătorii nu raportează întotdeauna acelaşi tip de valoare. Unele fişe tehnice afişează o singură cifră, rezultată dintr-o măsurare standardizată impusă de eticheta energetică europeană. Altele afişează un interval pe trepte de ventilator (silenţios, minim, mediu, maxim). Aceste două tipuri de valori nu sunt comparabile direct, iar confuzia dintre ele este una dintre cauzele principale ale percepţiei greşite că o marcă este „mult mai zgomotoasă” decât alta.
Modelele Daikin din gamele orientate spre confort rezidenţial, precum Perfera, Emura sau Stylish, afişează în mod constant valori de 19-22 dB(A) pentru unitatea interioară, măsurate pe treapta minimă a ventilatorului. Multe dintre aceste modele includ şi o funcţie „Silent”, accesibilă din telecomandă, care reduce nivelul de zgomot cu încă aproximativ 3 dB faţă de funcţionarea normală.
În termeni practici, 19-22 dB înseamnă o funcţionare aproape imperceptibilă într-un dormitor sau birou liniştit, comparabilă cu foşnetul frunzelor sau cu o şoaptă îndepărtată. Această valoare este măsurată, de regulă, pe treapta cea mai joasă a ventilatorului, în modul de răcire, deci nu reflectă funcţionarea aparatului la capacitate maximă, situaţie în care zgomotul creşte vizibil, indiferent de marcă.
Gama Carrier Crystal Ultra Clean Plus, una dintre cele mai populare linii rezidenţiale ale brandului, este construită în jurul unui motor DC de înaltă eficienţă, folosit atât pe unitatea interioară, cât şi pe cea exterioară, cu rolul declarat de a reduce zgomotul şi de a creşte eficienţa. Modul Silent al acestei game reduce nivelul de zgomot până la aproximativ 20 dB(A), o valoare excelentă, comparabilă cu vârful de gamă al celorlalte mărci premium.
În utilizarea de zi cu zi, acest lucru înseamnă că, pe treapta silenţioasă, unitatea interioară Crystal Ultra Clean Plus este practic imperceptibilă într-un dormitor sau birou liniştit. Ca la toate sistemele inverter, zgomotul creşte vizibil pe treptele superioare ale ventilatorului (Turbo sau viteză maximă), unde aparatul poate ajunge la 35-40 dB(A), nivel comparabil cu o conversaţie obişnuită, dar acest regim este folosit, de regulă, doar pentru răcire sau încălzire rapidă, nu pentru funcţionarea continuă.
Gama Ferroli Giada, principala linie de split şi multisplit a brandului, afişează în fişele tehnice detaliate un nivel de zgomot pe unitatea interioară de aproximativ 25 dB(A) pe treapta minimă, crescând la circa 34,5 dB(A) pe treapta medie şi 40,5 dB(A) pe treapta maximă. Valoarea de etichetă (cifra unică, rotunjită, folosită adesea în materialele comerciale) este de 55 dB(A), considerabil mai mare decât valoarea reală de pe treapta minimă, exact din motivul explicat mai sus: eticheta reprezintă o măsurare standardizată, nu nivelul de funcţionare obişnuit.
Practic, pe treapta minimă, Ferroli Giada este uşor mai audibilă decât Daikin sau Carrier pe modurile lor silenţioase (25 dB faţă de 19-22 dB), dar diferenţa de câţiva decibeli este la limita perceptibilităţii într-o cameră cu zgomot ambiental normal. Pentru unitatea exterioară, Ferroli Giada raportează valori de 55,5-63 dB(A), în linia obişnuită pentru această clasă de putere.
Aici apare distincţia explicată mai sus, cu un exemplu concret. Gama Ariston Prios R32, principala linie de multisplit a brandului, afişează în eticheta energetică europeană o valoare unică de 52-55 dB(A). Citită izolat, această cifră pare considerabil mai mare decât cea a Daikin sau Carrier.
Însă, în fişele tehnice detaliate ale aceloraşi modele, nivelul de presiune sonoră pe trepte de ventilator este de aproximativ 22-23 dB(A) pe treapta silenţioasă, 27 dB(A) pe minim, 31-33 dB(A) pe mediu şi 36-39 dB(A) pe maxim. Cu alte cuvinte, pe treapta folosită cel mai frecvent în utilizarea de zi cu zi (silenţios sau minim), Ariston Prios R32 se situează la un nivel comparabil cu modelele premium Daikin sau Carrier. Diferenţa mare din eticheta energetică se explică prin metoda de raportare standardizată impusă de reglementarea europeană, nu printr-o funcţionare efectiv mai zgomotoasă a aparatului.
Pentru unitatea exterioară, modelele Ariston Prios raportează valori de 58-63 dB(A), în linia obişnuită pentru unităţi exterioare de 9000-12000 BTU de pe piaţă.
Comparând valorile reale, pe treapta silenţioasă a ventilatorului, diferenţa dintre Daikin, Carrier, Ariston şi Ferroli este de doar câţiva decibeli, de regulă între 19 şi 25 dB(A) pentru unităţile interioare ale modelelor orientate spre confort. La acest nivel, diferenţa este, în cea mai mare parte, imperceptibilă pentru o ureche obişnuită, mai ales într-o cameră cu zgomot ambiental normal (un frigider, o stradă cu trafic moderat, alte aparate electrice).
Diferenţele devin vizibile abia la treptele superioare ale ventilatorului, unde unele modele cresc zgomotul mai abrupt decât altele, în funcţie de calitatea ventilatorului, de echilibrarea acestuia şi de tehnologia de control (inverter pe unitatea interioară, nu doar pe cea exterioară, reduce de regulă variaţiile bruşte de zgomot).
Cifrele din fişa tehnică sunt un punct de start, nu garanţia unei experienţe silenţioase. În practică, zgomotul resimţit într-o locuinţă depinde de mai mulţi factori, adesea mai importanţi decât diferenţa dintre mărci:
Cea mai frecventă greşeală este compararea cifrelor din fişele tehnice fără a verifica dacă acestea reprezintă acelaşi tip de măsurare. Aşa cum am arătat în cazul Ariston şi Ferroli, o valoare de etichetă de 52-55 dB poate induce ideea unui aparat zgomotos, când, de fapt, pe treapta silenţioasă folosită zilnic, performanţa este comparabilă cu mărci considerate „premium” din acest punct de vedere.
A doua greşeală frecventă este subdimensionarea sistemului pentru a reduce costul de achiziţie. Un aparat prea mic pentru suprafaţa camerei este obligat să funcţioneze frecvent la capacitate maximă, unde toate mărcile, indiferent de tehnologie, devin semnificativ mai zgomotoase. Economia iniţială se transformă, în acest caz, într-un disconfort acustic permanent.
A treia situaţie frecventă este ignorarea amplasamentului unităţii exterioare în faza de proiectare a instalării. Echipe de montaj grăbite plasează unitatea exterioară pe cel mai accesibil perete, fără a verifica dacă acesta este comun cu un dormitor sau dacă spaţiul din jur poate amplifica sunetul prin reflexie. Rezultatul este un zgomot perceput mult mai mare decât valoarea din fişa tehnică, fără ca aparatul în sine să fie defect sau mai zgomotos decât specificat.
Pentru dormitoare, recomandăm un model cu valoare reală sub 22-23 dB(A) pe treapta silenţioasă, indiferent de marcă, dublat de o poziţionare care evită direcţionarea fluxului de aer direct spre pat şi de un montaj corect al unităţii exterioare, departe de peretele dormitorului, dacă este posibil. Daikin şi Carrier Crystal Ultra Clean Plus se situează confortabil în acest interval pe modul lor silenţios.
Pentru camerele de copii, criteriile sunt similare cu cele pentru dormitoare, cu un accent suplimentar pe funcţiile de mod silenţios sau mod noapte, care reduc automat viteza ventilatorului pe parcursul nopţii.
Pentru livinguri, diferenţa dintre mărci este, în practică, mai puţin relevantă, pentru că zgomotul ambiental al activităţilor zilnice (televizor, conversaţii, activităţi casnice) maschează parţial diferenţele de câţiva decibeli dintre modele. Aici, alţi factori precum capacitatea de răcire/încălzire şi debitul de aer pot conta mai mult decât nivelul de zgomot, iar Ferroli Giada sau Ariston Prios, uşor mai audibile pe treapta minimă, rămân alegeri potrivite.
Pentru birouri, unde se cere concentrare şi linişte pe perioade lungi, un model cu valori reale scăzute pe unitatea interioară, însoţit de o atenţie similară pentru poziţionare, oferă cel mai bun echilibru între confort termic şi confort acustic.
Pentru casele cu vecini apropiaţi, atenţia trebuie să se concentreze pe unitatea exterioară, nu doar pe cea interioară: valori de 55-63 dB(A), specifice unităţilor exterioare Ferroli sau Ariston, pot deveni o sursă de conflict de vecinătate dacă unitatea este montată la mică distanţă de fereastra unui dormitor vecin. În aceste situaţii, alegerea amplasamentului şi folosirea suporturilor antivibraţie sunt cel puţin la fel de importante ca alegerea mărcii.
Indiferent de marca aleasă, diferenţa reală de confort acustic se decide, de cele mai multe ori, mai puţin în fişa tehnică şi mai mult în modul în care sistemul este dimensionat, amplasat şi întreţinut.
Care marcă are cel mai redus nivel de zgomot, Daikin, Ariston, Ferroli sau Carrier? Pe treapta silenţioasă a ventilatorului, valorile reale ale celor patru mărci sunt apropiate, de regulă între 19 şi 25 dB(A) pentru unitatea interioară. Daikin şi Carrier Crystal Ultra Clean Plus se situează la limita inferioară a acestui interval, Ariston uşor mai sus, iar Ferroli Giada la limita superioară. Diferenţele devin vizibile abia la treptele superioare de viteză, nu în regimul normal de funcţionare.
De ce Ariston şi Ferroli par să aibă un nivel de zgomot mai mare în specificaţii? Pentru că eticheta energetică europeană raportează o singură cifră standardizată, diferită de valorile reale pe trepte de ventilator, care sunt afişate separat în fişa tehnică detaliată şi sunt mult mai apropiate de celelalte mărci.
Este zgomotul specificat de producător măsurat în condiţii reale? Valorile din fişele tehnice sunt măsurate în condiţii standardizate de laborator, nu în locuinţa dumneavoastră. Amplasarea, calitatea montajului şi întreţinerea pot modifica semnificativ zgomotul perceput faţă de valoarea afişată.
